BTO | PR BLOG

Cumparat si pus pe lista de lecturi BrandSimple, de Allen P. Adamson, de la editura Publica. Domnul e MD la Landor Associates, o pravalie tare de branding. Subtitlul cartii este “How the Best Brands Keep it Simple and Succeed”. Despre ea, dar si despre urmatoarea din serie, BrandDigital, puteti afla mai multe de pe BrandDigital | BrandSimple: The Blog. (Nu pot sa ma abtin si trebuie sa comunic editurii ca este ceva in neregula in exprimarea: “Adamson a învăţat multe din experienţa avută cu unele dintre cele mai celebre mărci şi demistifică în cartea lui lumea supraprocesată a brandingului.”)

Ca tot suntem la capitolul branding: am aflat, de pe un panou stradal, ca avem in Romania o banca noua: Banca Comerciala Feroviara. Avand in vedere experienta mea cu sistemul bancar romanesc cresterea concurentei in categorie poate doar sa ma bucure. Am totusi o nemultumire. Inteleg ca sunteti la inceput si nu aveti bani sa platiti o firma serioasa, dar puteati sa luati macar un student de la arte plastice sa va deseneze ceva frumos, ca identitatea vizuala de acum pare facuta de o secretara plictisita.

Fotografie de BTO, executata cu tehnica rudimentara,

Sunt invitat de Ciprian Gavriliu sa vorbesc despre “Planificare, creatie si implementare in PR-ul online”, la emisiunea Online Shift, pe Radio Lynx. Va rog sa imi tineti pumnii; sunt deja putin speriat de cat de multe ar trebui sa stiu si sa spun.

Discutam despre sintagma din titlu cu Lungeanca si Petrescu, ieri, la intoarcerea de la un debriefing. Cumva a ajuns tema mea de meditatie pentru intreaga zi.

You are as good as your last result. True or false? Fair or unfair? E sanatos pentru o organizatie sa gandeasca asa? Este echitabil? Nu reusesc sa ma hotarasc. Instinctiv inclin spre da, caci mi-am petrecut copilaria si adolescenta jucand rugby la Steaua, unde auzeam propozitia asta in fiecare zi.

Argumentele (mele) pentru fiecare dintre pozitii:

True
Ultimul rezultat te reprezinta. Spune in ce stare esti din toate punctele de vedere: expertiza, pasiune, focus, motivare etc. Intamplarea nu are loc in povestea asta. Tot ceea ce se intampla este rezultatul actiunilor noastre.

False
Ultimul rezultat este conjunctural. Tine si de sansa, de context, de timing. Cateodata pur si simplu lucrurile nu merg. Sau cateodata ai succes din intamplare.

Fair
Agentia in ansamblu este judecata asa. Orice client te evalueaza dupa ultimul rezultat. Istoricul nu e un criteriu de luat in seama. Este fair ca aceasta atitudine sa se duca mai departe in organizatie

Unfair
Agentia a crescut datorita muncii unor oameni. Suntem in masura sa ne punem problemele astea datorita unui proces istoric, datorita faptului ca ei au muncit si au fost inspirati. Ultimul rezultat trebuie sa fie ponderat de acel istoric, bun sau rau.

You are as good as your last result.
True or false?
Fair or unfair?

Am vrut sa scriu ceva despre ce a insemnat rugby-ul pentru mine, dar am descoperit ca nu imi e atat de usor precum credeam. Stiu sigur ca mult din ceea ce sunt acum se datoreaza anilor petrecuti in vestiarul si pe terenul de la Steaua, dar imi e cu neputinta sa imi ordonez atatea emotii si amintiri in momentul asta. Promit insa ca am sa o fac in zilele urmatoare.

Am ajuns cu gandul aici dupa intalnirea de sambata de la sediul Federatiei Romane de Rugby. Au scris despre ea mai multi dintre cei care au participat: Anca Bundaru, Adi Zabava, Chinezu, Mihai Stanescu, Sorin Rusi,  Turambar (nu e o lista exhaustiva).

Ne-au impresionat (pe toti, in egala masura) scurtele discursuri sustinute de doua legende ale rugby-ului: Steve McDowell (Noua Zeellanda) si Richard Dixon (Scotia). Doi barbati crescuti in rugby, purtand vizibil semnele fortei si inteligentei fara de care nu poti sa faci performanta in acest sport. Doi barbati pe care, instinctiv, i-ai vrea in aceeasi echipa cu tine.

Suntem facuti cu totiii din aceeasi carne si acelasi sange, insa ne deosebeste mentalitatea. Ca sa ajungi in varf, trebuie sa faci toate lucrurile care i-au adus pe cei dinainte ta in varf si inca ceva in plus. - Steve McDowell

O echipa nu poate sa castige fara individualitati, iar individualitatile nu pot sa castige fara o echipa. Asta e modul in care gandim in rugby. Sustinem indivizii, dar in primul rand credem in echipa. - acelasi Steve McDowell

Pana imi adun gandurile si revin cu “amintiri din copilaria in rugby” nu pot sa spun decat ca ma bucur enorm ca am simtit entuziasmul oamenilor alaturi de care stateam in sala si incep sa sper (oarecum nerealist) ca rugby-ul romanesc poate sa aiba un viitor la fel de frumos precum ii este trecutul.

Un scurt istoric al rugby-ului romanesc (cu accent pe anii ‘80, cand bateam Tara Galilor, Scotia si Franta, chiar pe la ei acasa) gasiti pe BBC SPORT.

Impreuna cu amicul Chinezu, intr-o fotografie de Anca Bundaru.

M-am trezit foarte suparat. Pentru ca nimeni nu mi-a dat vreodata o leapsa si incep sa ma simt ca un blogger izolat, care scrie acolo in coltul lui, nebagat in seama. Si am si eu, ca orice om, nevoie de atentie sociala, afectiune, bla, bla.

Am hotarat sa iau singur ceea ce nu mi se da si m-am autoservit cu prima leapsa gasita. Anca Bundaru (via Rating Politic) se (ne) intreaba: “Pentru ce ati iesi in strada?”

“Pentru nimic in lume” ar fi primul raspuns. Dar nu se putea sa dau raspunsul asta. Ar fi insemnat ca sunt uracios si au dreptate copiii care nu vor sa se joace cu mine. Asa ca m-am gandit serios si am facut o lista:

1. As iesi in strada daca Romania ar castiga Campionatul Mondial la Rugby. Sau macar daca ar bate o echipa din Tri Nations. Sau macar Anglia sau Franta. In oricare dintre cazurile de mai sus l-as invita pe Chinezu sa ne imbatam si sa blocam circulatia pe o artera esentiala a Capitalei.
2. As iesi in strada sa asist la discursul primului presedinte al Romaniei care nu a fost membru PCR/UTC/UTM.
3. As iesi in strada sa salut demolarea zidului din jurul Parlamentului. Mi se pare cel mai puternic simbol al faptului ca avem creierele cufundate inca in pacla comunismului.
4. As iesi in strada daca ne-ar obliga, printr-o lege, sa fim vegetarieni (sau daca s-ar interzice consumul de alcool).
5. As iesi in strada daca ar fi o demonstratie pentru interzicerea accesului autoturismelor in Centrul Bucurestiului. (Putem sa discutam despre definitia lui “Centru”, dar principiul mi se pare minunat.)

Leapsa merge mai departe la Ligia Adam. Asa, acum simt si eu ca am intrat in randul lumii.

Intel e foarte funny. Cred ca a trecut mult de cand nu am mai ras atat uitandu-ma la niste TVC-uri.

Sunt nu numai amuzante ci si corecte. E, din ce vad eu, o campanie de brand equity building, fara obiective de sales. Si ramai cu un takeout clar despre ce este Intel. (Ce de englezime, intr-o propozitie atat de scurta. Sunt tare.)

Hai sa vedem daca a fost bine.

Spune repede (fara sa te gandesti) trei atribute asociate cu Intel. Acum gandeste-te daca ei ar vrea sa aiba cele trei atribute plasate in mintea ta.

Ma tem foarte tare de bolile degenerative ale creierului: dementa senila, Alzheimer etc. Nimic din batranete nu ma sperie atat de mult precum perspectiva de a nu mai avea mintea de acum. Asta, bineinteles, pentru ca sunt narcisist de mandru de ce stie si poate ea sa faca.

Am citit acum ceva timp ca studierea limbilor straine poate sa incetineasca degradarea fuctiilor cogitive. (Daca ai mai mult de 20 de ani e posibil ca procesul sa fi inceput deja. Se intampla chiar si acum, in timp ce citesti.) In mare, studiul spune ca trebuie sa iti provoci permanent creierul, sa ii dai sarcini noi, sa iti activezi parti proaspete din el. E posibil sa te ajute, chiar daca astazi pare doar un hobby.

Trecand peste introducerea dramatica: mi-am propus, de ceva timp ca in fiecare an sa incerc lucruri noi. Si nu ma gandesc la exemple din categoria: anul asta, pentru prima oara in viata mea, o sa port o camasa roz. (Desi ar fi o mare provocare. Nu exista articol vestimentar care sa mi se para mai improbabil in relatie cu mine.) Vorbesc despre studiu, despre lucruri serioase. Sau neserioase. Important e sa fie greu.

Lista pentru 2010 cuprinde:

1. O sa studiez teatrul. Nu am fost niciodata mai mult decat un spectator pasionat. Anul asta fac o bibliografie serioasa si ma ocup asa cum se cuvine de subiect
2. O sa sa invat despre designul vestimentar. Fashion-ul (si preocuparea excesiva) pentru el mi-a parut mereu o caterinca. E un motiv foarte bun. Ma mai gandesc inca daca pentru asta ar trebui sa iau si niste lectii de desen sau nu. O sa vedem ce se intampla pe parcurs.
3. [Subiect secret]

Inchei americaneste, cum fac blogerii seriosi, cu o intrebare. Facem interactiune, cum ar veni. Tu te-ai gandit ce o sa inveti nou anul asta?