BTO

Radisson SAS. “Sumptuous 5 star hotel”, cum zic ei. Eleganta, rafinament, decoratiuni de designer, tot ce trebuie. Serios.

Si cum stateam la “Pool Side Grill” si beam un capuccino vad ca apar doi clienti. Unul dintre ei iesit de la sala de sport, in pantaloni scurti si tricou, slapi, cu geanta de umar Luis Vuitton (cum altfel?). Al doilea cu blugi negri, camasa neagra, pantof elegant de lac, centura cu catarama cat palma. Lantul gros de aur perfect asortat cu freza abundent geluita, model Steven Seagal. Se aseaza la o masa, langa mine; chelnerul apare imediat.
-Ce ne dai baiatu?, zice Steven.
“Baiatu” e tot un zambet, relaxat, adaptat clientului.
-Ceva vitel, un carpaccio, o salata, ceva?
-Nu ma, mancare serioasa.
-Un senvis club cu cartofi prajiti, cu maioneza si chechup si tabasco, tot?
-Asa da. Ceva de baut?
-Pot sa va recomand un chardonnay de Noua Zeelanda, ceva elegant, usor?
-E bun de spritz? Ca mai tarziu mergem in Gaia si o ardem pe uischiuri si sampanii.
-Da, e usor, e spritzeanu de vara.

Colegul meu Stefan Petrescu impartea la un moment dat muncile din organizarea unui proiect asa: un BTL Executive raspundea de “obiecte moarte” (ex. scaune, lumini) si un altul de “obiecte vii” (ex. hostesse). La “obiecte moarte” Radison SAS are cate stele vrea el. “Obiectele vii” sunt foarte romanesti, din pacate.