Ultima mea sursă de documentare este blogul lu’ Ligia Adam, ex-colega de agenție. Nu ratez vreodată Sumarul de joi, o colecție de link-uri și recomandări strânse de Ligia peste săptămână.
Tot prin intermediul Ligiei am aflat și despre proiectul Ludika. Care este cu teatru (de vară, în Herăstrău). Și costă doar 1 (un) leu.
Strigam, pe blogul meu (și pe blogul agenției) după doi PR-iști de angajat. Ceream și niște lucruri: un CV și o scrisoare de intenție. Una scurtă. Nu cred că am primit până acum vreuna scurtă. Să trecem peste asta.
Am primit în schimb scrisori de intenție și mesaje sub formă de rebus, anagrame și alte soiuri de jocuri logice. Pe care le apreciez foarte mult, în principiu. La fel de mult apreciez și spiritele ludice.
Din păcate (pentru mine în primul rând) nu sunt chiar atât de deștept și există riscul să nu pricep. Și să mă enervez că nu pricep. Și să mă supăr, pentru că mi se duce dracului stima de sine. Și nu vreau să angajez pe cineva care spală pe jos cu stima mea de sine. Vreau să mă simt bine la birou, nu complexat că sunt mai prost decât un junior.
Vă sfătuiesc (și vă rog) să jucați safe – un CV și o scrisoare de intenție ajung.
Dacă ești entuziast și iubești comunicarea și vrei să îți construiești o carieră în PR… Glumesc, nu pot să scriu un anunț așa.
Prăvălia pentru care lucrez, BORȚUN•OLTEANU, și-ar lega soarta de măcar doi oameni, un PR Manager și un PR Executive. Condițiile le găsiți aici, dar în orice caz trebuie să fie de familie bună și să aibă intenții serioase. Agenția are părinți cu principii și nu vrem scandal la mesele de familie.
În altă ordine de idei, partea din cerinte cu “simtul umorului” nu e o gluma. Avem și câțiva verișori din provincie (nu o să dau nume aici) și sunt ai noștri și îi iubim, dar nu sunt ușor de suportat.
7 ideas to help bloggers make more money from brands
[...] if you’re thinking differently enough to everybody else, chances are you can stand out. That’s what this article is about. How to get you standing out in front of brands and agencies [...]
Are We Facing A New Tech Bubble?
We’re talking about the debate over whether or not there’s a new bubble in the value put on high-flying Internet firms. Are we partying like it’s 1999?
The New Abnormal
Americans are broke and depressed—and also swilling $3 lattes and waiting in line for iPhones. Welcome to the schizophrenic economy.
Einstein’s Secret to Amazing Problem Solving
Einstein is quoted as having said that if he had one hour to save the world he would spend “fifty-five minutes defining the problem and only five minutes finding the solution.”
Un proiect frumos de print: Almanahul Gamma. Întâmplarea face să fi aflat despre el cîteva detalii care m-au făcut foarte curios. Revin cu impresii, după ce pun mâna, sâmbătă seara, pe un exemplar.
Comunicat de presă:
Almanahul Gamma va putea fi văzut, răsfoit și luat acasă în premiera la Noaptea Institutelor Culturale din București (24-25 iunie). Acesta va fi oferit gratuit la Centrul Cultural Ungar și Institutul Polonez, Institutul Cervantes și Forumul Cultural Austriac, Institutul Francez, Centrul Ceh, Institutul Italian de Cultură ”Vito Grasso” și la Kulturhaus.
O parte dintre autorii Gamma au pregatit evenimente născute direct din conținutul numărului pilot. Paul Dunca trece prin toată istoria (personală) a costumelor de dans contemporan într-un performance la Centrul Ceh. Pe terasa Institutul Francez, puteți amesteca într-un puzzle povestea desenată a Oanei Lohan – „Despre scorbură și wasteland”, două dintre cuvintele preferate ale autoarei ce ascund un velodrom în inima Bucureștiului. Institutul Italian găzduiește un eseu fotografic despre singurătate și relația om-câine, semnat de Mugur Grosu, iar autorul transformă fotografiile în obiecte și le oferă vizitatorilor. Alex Cibilianu aduce Berlinul său în geamantan, într-o mini-expoziție la Kulturhaus, cu ocazia concertului Stereo Total organizat de Institutul Goethe și Institutul Francez. Mai semnează în numărul pilot: Gilda Popa Grosu, Silviu Dancu, Mihai Boeru, Dorelian Bellu, Mircea Struțeanu și Lucian Blaga (într-un manuscris publicat prin amabilitatea lui Victor Potra).
Gamma este un almanah trimestrial cu profil socio-cultural ce încurajează autorii să exploreze asumat subiecte apropiate lor și relevante pentru societatea actuală. Almanahul nu are agendă sau sumar, ci se prezintă ca o colecție de caiete de autor, bine individualizate grafic și editorial, fie că e vorba de reportaj, desen, fotografie, interviu, eseu sau proză scurtă.
„Lipsește cu desăvârșire de pe piață un produs mediatic socio-cultural care să vorbească din perspectiva unui ochi lucid, animat în același timp de patosul subiectivității asumate. Lipsesc autorii care se implică în creația lor până la nivelul în care să devină ei înșiși un subiect. Gamma iese în întâmpinarea acestor lipsuri.”, explică Cristina Maria Vasilescu, director editorial și creatoare a conceptului Gamma .
Numărul 0 al almanahului Gamma, tipărit în 2000 de exemplare, va putea fi găsit în centre culturale, galerii și librări alternative, localuri și magazine de concept, începând cu 5 iulie.
FILME
Moara si crucea (Lech Majewski, 2011) – foto stânga. Un film cu o imagine foarte senzuală, care se joacă prin culisele unei picturi: Calvarul lui Bruegel. Nu e o capodoperă, dar mi-a plăcut mult.
Baladă tristă de trompetă (Álex de la Iglesia, 2010) – foto dreapta. Filmul ăsta are tot: circ, clovni, violență, umor, dragoste. O temă clasică: doi bărbați se luptă pentru o femeie confuză (ca să nu spun irațională).
Prietenul meu cel mai bun (Werner Herzog, 1999). Un documentar, făcut de Herzog, despre Klaus Kinski, unul dintre actorii săi favoriți.
CRÂȘME
Casa Tauffer (Primul salon literar de limbă germană din Cluj. Dar nu pentru asta o recomand.) și Insomnia (Unde se rătăcesc violoniști țigani, care cântă ceardaș.)
MUZICĂ
Concertul SoNoRo: Songs and Dances of Life. CD-ul se găsește de cumpărat, iar concertul se va mai întoarce prin România.
Proiectul despre care povesteam mai deunazi a ajuns la pasul urmator: pantofii creati de copii de la centrul de plasament Sf. Nicolae din București sunt acum de vanzare pe Fashion Up (click pe poza de mai jos).
Cumpara unul dintre pantofii marcati cu insigna “Doneaza” si toti banii obtinuti vor fi donati centrului de plasament.
Cu filmul despre care vorbim (The Italian – Andrei Kravchuk, 2005) am o problemă – am ieșit de la el cu creierii atât de zdruncinați încât nu îmi mai dau seama cât de bun e. E drept, am făcut o greșeală de amator (glumesc, chiar sunt amator) și am empatizat din cale afară de tare cu personajul principal.
Povestea e un fel de Gogol ft. Dickens. Mie Dickens nu prea mi-a plăcut (nu îmi place, de fapt, niciun fel de literatură cu/despre copii), dar domnul regizor rus povestește irezistibil. De Gogol sunt îndrăgostit și umorul lui este peste tot.
Îmi place despre filmul ăsta că ne spune cât de important este să îți urmezi obsesiile (sau hotărârile), cu orice preț. Iar dacă ai tăria să faci asta nici nu mai contează dacă la sfârșitul drumului se află ce te așteptai tu.
Și despre fericirea de a-ți hotărî singur destinul, ceea ce nu se poate. Dar nici nu te poți opri într-un “nu se poate”. Despre imposibilitatea (dar și irelevanța) happy-end-ului. Și (nu în ultimul rând) despre cum toată miza este în călătorii, nu într-un punct terminus.
Eu nu pot să va încurajez să îl căutați pe torente, că este și ilegal și imoral, dar găsiți o cale să îl vedeți, măcar ca să mă lămuriți și pe mine cum e.
PR Beta. Foarte frumos. Bine organizat (complimente Oltea & Co.) O sala aproape plina, la fiecare dintre conferinte. After-party – Little Pub. Mai vreau.
Social Media Summit, la Sibiu. Am ajuns pe acolo, in drum spre Timisoara, la momentul potrivit: Chinezu lansa Blogal Initiative. Un proiect de urmarit.
Tot oamenii de la Biz au lansat si prima coperta de revista business cu Augmented Reality.
Teatru. “Joi.Megajoy” (regia Radu Afrim). Nu. “Copii rai” (regia Alexandru Mihaescu). Da. (Revin cu detalii.)
Echipa de la FashionUP Mall a ajutat un grup de copii de la centrul de plasament Sf. Nicolae din București sa creeze pantofi la atelierul hotstepper. Colectia dezvoltata de copii va fi vanduta pe fashionup.ro si toti banii obtinuti vor fi donati centrului de plasament. [UPDATE]
foto: fashionup.ro
Zilele astea are loc la Bucuresti Kino Plus. Nu-s chiar cele mai bune filme rusesti, dar sunt rusesti.
“Two things fill the mind with ever new and increasing admiration and awe, the oftener and more steadily we reflect on them,” wrote Immanuel Kant, “the starry heavens above and the moral law within.” These days, the moral law within is being viewed with increasing awe, if not always admiration. The human moral sense turns out to be an organ of considerable complexity, with quirks that reflect its evolutionary history and its neurobiological foundations.
These quirks are bound to have implications for the human predicament. Morality is not just any old topic in psychology but close to our conception of the meaning of life. Moral goodness is what gives each of us the sense that we are worthy human beings. We seek it in our friends and mates, nurture it in our children, advance it in our politics and justify it with our religions. A disrespect for morality is blamed for everyday sins and history’s worst atrocities. To carry this weight, the concept of morality would have to be bigger than any of us and outside all of us.
So dissecting moral intuitions is no small matter. If morality is a mere trick of the brain, some may fear, our very grounds for being moral could be eroded. Yet as we shall see, the science of the moral sense can instead be seen as a way to strengthen those grounds, by clarifying what morality is and how it should steer our actions.